“In viata cel mai greu de pastrat lucru e echilibrul” .De cum am citit-o mi-a placut cel mai mult si am stiut ca este un motto ce se muleaza foarte bine pe viata; pe ceea ce inseamna…viata… -cel putin din punctul meu de vedere-.
Ma relaxez citind zicale, morale si motto-uri, mai ales din cele spiritual-comice; si imi placeau multe, dar nu le memoram. Aceasta insa, al carui autor este Jean Grenier, in mod special mi-a atras atentia. Eram constient de echilibrul din natura, il vedeam in jurul meu. Am realizat importanta echilibrului in toate, in Univers. Asa ca am tinut minte zicala si in cele din urma am zis DA, echilibrul este VIATA. Apoi m-am uitat la lume, la societate, la oameni…la mine si mi-am dat seama ca suntem singura specie de pe aceasta planeta a caror indivizi formeaza un organism care este in dezechilibru cu mediul in care traieste, un organism cu indivizi in dezechilibru unul fata de celalalt, fata de ei insisi…am vazut dezechilibrul din viata mea. Am stiut ca daca vreau sa fiu parte din acest Univers, daca vreau sa cunosc ce inseamna VIATA trebuie sa-mi gasesc echilibrul. Si m-am hotarat sa pornesc in cautarea Lui. Nu avem nici in minte si nici in suflet ceva clar despre ce inseamna echilibrul si nici nu gaseam cuvintele sa m-IL exprim nici macar in gand. Pe parcurs, tot cautand prin framantarea mea , am realizat ca nu este un lucru usor, ca este un tel greu de atins in primul rand pentru ca nu stiam exact ce inseamna echilibrul si ce trebuie sa fac si sa schimb in propria-mi viata pentru a-L atinge. In cautarea Lui am trecut furtuni sarind violent de pe un taler pe celalalt. Echilibrarea balantei parea un lucru foarte greu de realizat. Axul dintre talere -locul unde trebuia sa ajung- parea un ideal din ce in ce mai fantastic. Am realizat ca in viata cel mai greu de pastrat lucru e echilibrul…iar eu nu aveam sperante nici macar sa-l ating din mers in trecerea dintre talere, dar mai sa-l si pastrez... Am vazut ca ce e mult pentru mine poate fi putin pentru un altul sau invers. Ca ce e bun pentru mine e mai putin bun sau chiar rau pentru altcineva...Deci inseamna oare ca echilibrul pentru mine are alta forma si sens decat echilibrul pentru un altul, deci nu este un echilibru universal? Oare voi sti cand si daca voi atinge echilibrul? Echilibrul inseamna sa simti sau sa gandesti?…sau amandoua (vorbim de echilibru , nu?). Cu cat gandeam mai mult mai tare zdruncinam talerele balantei. Cu cat ma cufundam mai adanc in ganduri si contraste simteam ca ma indepartez de echilibru generand mai multa framantare sufleteasca si zgomot mental. Pana azi. Astazi am descoperit prajina cu care acrobatul isi tine balansul cand merge pe sarma la mare intaltime. Prajina care ma poate ajuta sa ajung sa stau drept in centrul balantei cu cate un picior pe fiecare taler, in echilibru.
Astazi m-am oprit. Si , dupa un moment de liniste mentala am deschis ochii si mi-am zis: DA! Respira E balansul !
